Cititoarea
...deloc obisnuita: ba dimpotriva!
Una care, odata, citea din datorie; caci placerea nu i se cadea.
Una care, din cauza unui ciine si a politetii innascute, ajunge sa imprumute o carte, oricare, de la libraria mobila, aciuata periodic in curtea bucatariei sale.
Dupa prima carte, urmeaza si-a doua. Interesanta, fascinanta, apetisanta, recomandata de un bucatar. Dupa ea vin si altele, haotic, aiurea, dar incomensurabil de placut(e).
Lectura devine o adictie: in pat – alaturi de consortul cel ursuz; in caleasca, din care urma sa faca semne la popor , in drum spre vreo-ntilnire importanta.
Lectura devine inspiratie: pentru discursurile din Parlament, pentru intilnirile de la nivel inalt si pentru consfatuirile cu prim-ministrul-necooperant.
Lectura devine un mod de a gindi: un mod viata.
Lectura devine viata insasi.
Iar ea, cititoarea, e pregatita sa dea regatul pentr-o carte!
Daca nu v-ati dat seama pin-acum, vorbesc de “The Uncommon Reader”, un audiobook descoperit odata cu iTUnes-ul.
O carte in care Alan Bennett nu doar ca face apologia cititului “aiurea”, din placere, ci isi/ne pune intrebarea “ce-ar fi daca toti-cei-care-au-impact-asupra-vietilor-noastre-ar-citi?”. Aleatoriu si din placere.
...deloc obisnuita: ba dimpotriva!Una care, odata, citea din datorie; caci placerea nu i se cadea.
Una care, din cauza unui ciine si a politetii innascute, ajunge sa imprumute o carte, oricare, de la libraria mobila, aciuata periodic in curtea bucatariei sale.
Dupa prima carte, urmeaza si-a doua. Interesanta, fascinanta, apetisanta, recomandata de un bucatar. Dupa ea vin si altele, haotic, aiurea, dar incomensurabil de placut(e).
Lectura devine o adictie: in pat – alaturi de consortul cel ursuz; in caleasca, din care urma sa faca semne la popor , in drum spre vreo-ntilnire importanta.
Lectura devine inspiratie: pentru discursurile din Parlament, pentru intilnirile de la nivel inalt si pentru consfatuirile cu prim-ministrul-necooperant.
Lectura devine un mod de a gindi: un mod viata.
Lectura devine viata insasi.
Iar ea, cititoarea, e pregatita sa dea regatul pentr-o carte!
Daca nu v-ati dat seama pin-acum, vorbesc de “The Uncommon Reader”, un audiobook descoperit odata cu iTUnes-ul.
O carte in care Alan Bennett nu doar ca face apologia cititului “aiurea”, din placere, ci isi/ne pune intrebarea “ce-ar fi daca toti-cei-care-au-impact-asupra-vietilor-noastre-ar-citi?”. Aleatoriu si din placere.
“The Uncommon Reader” e o parabola. E o placere, probabil, s-o citesti, dar si o mai mare placere s-o auzi... in insasi interpretarea autorului.
3 comments:
Eu de regula citesc din carte-n carte. prima data am inceput sa citesc Kant si Hegel pentru ca am citit in Calinescu despre lecturile lui Eminescu. asa am ajuns sa dau la filosofie! dar uneori ma uit in biblioteca si aleg o carte conform starii mele de spirit. mai citesc si pentru a evolua la serviciu, carti de politica, de comunicare, de jurnalism. imi fac o bibliograife numai cand am un proiect, dar chiar si atunci practic adesea cititul din carte-n carte.
eu cred ca citesc concentric:-)) cind imi place un scriitor, caut alte carti din aceeasi "familie" (curent literar, epoca, arie culturala). Le noyau dur in literatura e fantasticul si fresca sociala, in muzica, romantismul, si de aici au plecat toate explorarile mele:-)
eu nu reusesc sa ma concentrez pe audiobook-uri:-(( am incercat o singura data cu "Militärmusik" de Wladimir Kaminer,in conditiile in care citisem romanul, ca voiam neaparat sa aud vocea scriitorului.
@arthur, raluca...hehe, cred ca mai toti citim din carte-n carte sau carte din aceeasi familie. Uneori, nici nu-mi dau seama ca fac parte din aceeasi familie, insa fac io niste asocieri si iau la puricat ce alta carte s-ar putea raporta "intr-un fel" la ultima citita. De exemplu, mai acum doua saptamni, am avut prilejul sa recitesc niste povestiri de Cortazar, dupa care mi-a venit o idee (de cum s-ar raporta realitatea la fictiune in literatura sud-americana), asa ca am sarit la "Toamna patriarhului"...si mi-am limpezit si ideea :))
Cit despre audiobookuri, de cind le-am descoperit am inceput sa plimb mai des ciinele, sa ma duc la fitness mai cu drag, sa fac mincare mai des si...chiar sa calc. Nu mai spun ca pictatul si ascultatul simultan e reveerie curata :)
Insa e drept ca sint activitati (ca sofatul, pentru mine) din cauza carora nu te poti concentra pe ce asculti!!
Post a Comment