Supertramp
Exceptind casatoria cu Madonna, Sean Penn nu m-a dezamagit niciodata; nici ca actor, nici ca regizor, nici ca scenarist. Cu atit mai putin cu ultimul sau film, “Into the Wild”, pentru care – se spune - a asteptat 10 ani ca sa-l produca. 10 ani pentru a obtine acordul familiei McCandless, al carei fiu, Chris McCandless, este eroul principal.Tinar, frumos, destept si de familie buna: ce altfel de viitor decit “Dreptul” s-ar asorta cu o astfel de descriere care, din intimplare, se potriveste cu cea a lui Chris? Niciunul, conform standardelor sociale americane. Insa Chris nu da doi bani pe astfel de standarde, le dispretuieste. Crede ca singura menire a omului este sa traiasca in si cu natura si sa reflecteze asupra conditiei sale. Asa se face ca, dupa terminarea colegiului, Chris isi retrage fondul de studii (25.000 de dolari), o parte o doneaza unor fonduri caritabile, o parte o arde si porneste in calatoria devenirii sale: de la est la vest, de la sud la nord, la foarte nord, in Alaska, locul virgin in care omul isi poate transcede propria-i conditie.
2 ani in care tinarul Chris, mai nou Alexander Supertramp, se desprinde de trecut, invata ce-i aia viata, cunoaste Oameni, se maturizeaza, se izoleaza, gindeste, se redefineste si atunci cind simte, in sfirsit, ca e gata sa traiasca alaturi de altii...e prea tirziu.
Emile Hirsch este actorul care-i (re)da viata lui Chris McCandless: cu pricepere, cu naturalete. Se transforma fizic in schelet, pastrind aceeasi scinteie in privire. Catherine Keener reda o Jan matur hipiota credibila si sensibila. Vince Vaughn intruchipeaza fermierul siret si betiv, dar in care prietenii au baza, iar Hal Holbrook este Ron Franz, batrinul incuiat la trup si descuiat la minte ce-l vrea pe Chris (ori Alexander) drept nepot.
“Into the Wild” este un film uman, realistic si bun. Un film caruia i-as acorda un Oscar pentru regie si inca unul pentru rolul principal masculin...asta cel putin.
PS. in salbaticia din Vestul american apare si-un cuplu funny si ciudat de danezi :-)
7 comments:
mi-a placut si mie filmul asta desi as fi vrut un alt final in alaska...
un film emotionant, despre cautare si imposibila intoarcere.
@puck, da, si eu as fi vrut un altfel de final: dar in cazul asta, cu siguranta, mi-ar fi placut filmul mult mai putin.
@dedes, uite cum reusesti sa spui tu intr-un rind ce-am incercat io in nenunmarate :D
in sfarsit mi-am pus si eu "into the wild" sa-l vad. mi l-a laudat si dedes, in urma cu cateva saptamani, si tu, acum.
prima jumatate am vazut-o aseara. ma abtin (inca) sa spun ceva...
sper, totusi, ca finalul sa fie f bun si sa-mi schimbe prima jumatate de impresie. :)
revin mai tarziu cu un comment definitiv :)
am revenit.
da, un film aproape minunat :)
ce nu mi-a placut la "into...", chiar daca acesta se inspira dintr-un fapt real, a fost ca filmul a fost destul de previzibil. de la primele momente stiam ce se va intampla, cat va suferi eroul, stiam ca va esua, iar motivatia lui nu era aproape deloc credibila. insa asa a fost omul. a avut nebunia lui.
nici pe mine nu prea a reusit vreodata sa ma dezamageasca sean penn, un actor fenomenal, acum il descopar si ca regizor (are talent, dar cu siguranta viitoarele lui filme vor fi mult mai bune).
excelenta mi s-a parut insa constructia. cu povestitor, cu poveste bine legata, cu muzica geniala a lui eddie vedder si nu numai, cu imaginile ireale...
intr-un cuvant,
un film numai bun de pus de-o parte.
p.s.
am remarcat, desigur, si... 'motivul danez'. mai ales jumatatea toples a 'motivului' :)) (cum le vezi tu pe toate, lilando!)
@panta, ma bucur ca ti-a placut filmul; chiar daca in cele din urma :-) Mie mi s-a parut credibila si motivatia eroului la virsta lui: idealismul! Si cumva, filmul asta mi se pare mai trist chiar decit osacrizatul "no country..", care ia raul for granted,! Abia aici constati ca ce e bun n-are nicio sansa!!
Si ma mai bucur sa demonstrez ca motifu' danez chiar exista, nu e (doar o) fandacsie :-))
:-))
ceva e putred in danemarca aia. crede-ma pe cuvant! :-)
Post a Comment