Thursday, May 01, 2008

Yes, this is a Man
Am terminat de vreo citeva zile cartea “If this is a Man?” (Vintage, 1996) a lui Primo Levi si nu pot decit sa repet ceea ce s-a mai scris despre ea: ca este o reflectie lucida asupra conditiei umane, in conditii inumane. Un studiu antropologic, etnografic in lagarul Buna (aflat la mica distanta de teribilul Auschwitz) unde Levi a fost deportat in 1943. Din cei 650 de evrei italieni trimisi atunci la Auschwitz, doar 125 au ajuns in lagarele de munca...restul la crematoriu. Din cei 125 inchisi la Buna si Birkenau, doar trei au spravietuit razboiului; printrei ei si Primo Levi.

If this is a Man” este o carte document in care emotia e retinuta (desi descrierile lagarului sint terifinate), iar reflectia e cit se poate de obiectiva. Este o carte despre demnitatea umana care poate fi demolata sau pastrata in conditii extreme. Fiindca, pina la urma, acesta a fost secretul (alaturi de noroc) al supravieturii lui Levi; a ramas OM.

If this is a Man” prezinta o crima si mai mare decit cea a exterminarii; a dezumanizarii. Detinutilor li se iau libertatea, hainele, parul, numele, sentimentele, gindurile. In lumea ambigua a lagarului, emotiile dispar, timpul exista doar in doze limitate, foamea devine o prezenta cronica, ratiile de supa lunga si piine uscata sint valuta forte, iar furtul este o conditie a supravietuirii. Lagarul isi imparte “locuitorii” in inecati si salvati iar dihotomiile bine-rau, dreptate-nedreptate sint redefinite. “How much of our ordinary moral world could survive on this side of the barbed wire?” (pag.92), isi intreaba Levi cititorii. Chiar si fericirea si nefericirea capata cu totul alte intelesuri: “And this is the reason why so often in free life one hears it said that man is never content. In fact is not a question of human incapacity for a state of absolute happiness, but of an ever-insufficient knowledge of the complex nature of the state of unhappiness” (pag.79).

In “If this is a Man” nu exista, sau cel putin eu n-am remarcat, nicio urma de apriga incriminare, de ura impotriva celor care au pus la cale tot mecanismul dezumanizarii. Ba aproape dimpotriva; nemtii sint prezentati ca niste indivizi civilizati, organizati, capabili sa-si trimita victimele, in mod politicos, la moarte. Barbariile sint lasate pe seama detinutilor arieni, sefi de grupa sau baraca. Si abia dupa fuga nemtilor, in asteptarea rusilor eliberatori, viata in lagar, sau ceea ce-a mai ramas din el, devine cu adevarat inumana.

In editia pe care am citit-o, “If this is a Man” este urmata de “The Truce”, in care Levi povesteste calatoria lunga si anevoioasa pe care el si alti detinuti de la Auschwitz au facut-o inapoi spre casa, la Torino. Traseul e cel putin ciudat, fiindca o ia spre Nord, prin Ucraina, apoi spre sud in Romania si abia apoi spre Vest. In prefata se recomanda ca cele doua carti (aparute la 5 ani diferenta) sa fie citite impreuna pentru a intelege mai bine de ce “If this a Man” este o carte despre cadere, iar “The Truce” despre renastere, despre ridicarea din iad. Ei bine, eu nu mai pot citi acum “The Truce”. Poate altadata!

5 comments:

Unknown said...

iti recomand sa citesti si "armistitiul". printre altele realizeaza si o radiografie interesanta a catorva natii europene prin prisma unor personaje bine definite.

pantacruel said...

“The Truce” are , din cate inteleg, un... 'motiv romanesc'. alta fandacsie la orizont? :))

anda grarup said...

@dedes, sigur o sa-i vina rindul si armistitiului, insa ..nu acum. Mie mi s-a parut fenomenal la Levi sa scrie cu atita detasare si cu atita obiectivitate despre tragedii care l-au marcat!!

@panta, si inca ce fandacise; ca doar e vorba despre Iesi!! :-) De aia m-am si apucat de citit o carte care incepe asa: "Ilsebill a mai adaugat sare". Se spune ca e cea mai frumoasa propozitie de inceput a unui roman (german)"...:-)

pantacruel said...

chiar e excelenta... "ilsebill a mai adaugat sare".
ilsebill e nume de fata? :) serios intreb.

anda grarup said...

@panta, da si nu. Apare intr-o poveste germana straveche despre un pescar, nevasta lui hrapareata, Ilsebill, si calcan (un fel de pestisor de aur). In zilele noastre insa, Ilsebill e un nume desuet :0