Tuesday, September 23, 2008

Hullo, person!
E greu de crezut ca intr-o cartulie de doar 128 de pagini ar putea-’ncapea nu doar literatura, dar si metafizica de calitate. Acest lucru este insa posibil …ei da, in cazul lui Nabokov! Elegant, riguros, spiritual, profund si provocator, Nabokov se joaca, in ”Transparent Things” (Vintage, 1989), cu limbajul, timpul, spatiul, realitatea si memoria.

Publicat in 1972, romanul imi aminteste oarecum de “Everyman” al lui Philip Roth, insa Hugh Person, personajul din “Transparent Things”, e mai sofisticat, dual, contradictoriu. E un inadaptat (ca Lujin), e victima, dar si criminal. Numele lui -Person (corrupted "Peterson" and pronounced "Parson" by some)- ofera prilej de generalizare; iar Nabokov il exploateaza din plin, la schimbarea subtila a planurilor de referinta de la Hugh la…everyman.

Teoria person(ala) a timpului are trecut, prezent si viitor, insa, “perhaps if the future existed, concretely and individually, as something that could be discerned by a better brain, the past would not be so seductive: its demands would be balanced by those of the future. Persons might then straddle the middle stretch of the seesaw when considering this or that object”. Iar Nabokov chiar balanseaza trecutul si viitorul lui Person, in timp ce Person insusi se lanseaza in trecut! E un paradox superb aici, a carui logica se dezvaluie treptat, odata cu semnificatia de limbo a lucrurilor transparente.

Totul este in cerc: timpul – al carui viitor se sfirseste in trecut, realitatea care se imbina cu visul, spatiul care e acelasi si … ultima vizita a lui Person in Witt, un mic resort de ski, in Alpii elvetieni. In timpul primei vizite, cu 18 ani in urma, tatal lui Person moare. In timpul celei de-a doua, Hugh o cunoaste pe viitoarea sotie, Armande –“a dry-souled, essentially unhappy woman”, iar in timpul celei de-a treia, o ucide dormind (o stringe de git, visind ca o impiedica pe Armande sa sara pe geam in timpul unui incendiu). Si-atunci ce rost are cea de-a 4-a calatorie, pelerinajul, intr-un loc in care “he had never experienced […] anything but boredom and biterness"? Se afla Person in cautarea timpului pierdut? Nu. El cauta, mai degraba, ceva fara forma, fara substanta, cauta lucrul transparent, o imagine.. a dragostei? “The desideratum was a moment of contact with her essential image in exactly remembered surroundings”. Odata recolectate imaginea si spatiul, timpul se roteste si el, trecutul redevine prezent, iar visul realitate.

Din “Transparent Things” nu lipseste nici ceea ce cred c-ar putea fi, tralatitiously speaking, o ars poetica nabokoviana (Tralatitious -un sinonim pentru metafora- este romanul scriitorului R, de a carui corectura se ocupa Parson). “The most we can do when steering a favorite in the best direction, in circumstances not involving injury to others, is to act as a breath of wind and to apply the lightest, the most indirect pressure such as trying to induce a dream that we hope our favorite will recall as prophetic if a likely event does actually happen. On the printed page the words "likely" and "actually" should be italicized too, at least slightly, to indicate a slight breath of wind inclining those characters (in the sense of both signs and personae).”

Si din “Transparent Things” nu lipseste, evident, nici dispretul pentru psihanaliza freudiana, de care Hugh Parson a avut parte la ospiciu :))

7 comments:

pantacruel said...

inca un nabokov?
abia astept sa puna gheara pe el, sa-l perpelesc la foc mic in iarna geroasa care va sa vie ;)

anda grarup said...

daa, inca un nabokov :)) E ultima mea obsesie!! Am inteles eu bine ca Polirom ii (re)publica toate cartile??

pantacruel said...

sper sa fi inteles bine. trebuie sa imi cumpar din nou lolita, pe care am imprumuta-o mai demult si dusa a fost. cred ca mititica se destrabaleaza prin vreun loc uitat de lume cu domnu' humbold humbold :)
in rest le cam am pe (aproape) toate ;)

dragoş c said...

vad ca te incapatanezi sa termini tot nabokov-ul, e excelent!credeam ca eu sunt fan vn, dar m-ai intrecut cu mult, eu m-am impotmolit la pale fire si ada. felicitari pt abnegatie...

anda grarup said...

Daaaa, de abnegatie nu duc lipsa, mai mult de timp :)) Si cred ca placerea asta de-a citi Nabokov (placere venita din provocare, cred), de la Pale Fire mi se trage. Asa ca io zic sa te-aduni odata, intr-un concediu, si sa apuci sa o termini!!

Anonymous said...

Hmmm, suna foarte interesant! O sa caut si eu!

anda grarup said...

Ligia, daaa, e interesanta. Eu mi-am cumparat, odata cu "Transparent Things", si "Look at the Harelquins!", o carte, din cite-am auzit, cit se poate de controversata!! Dupa ce-l termin pe Musil, revin la Nabokov :)