Bacanalii
Habar n-aveam de ce-o sa-mi placa atit de mult ”Istoria secreta” (Polirom, 2005) a Donnei Tartt! Era, la urma urmei, o carte destul de groasa cumparata la 1 euro; destul de bine primita de critica si de cititori, insa nicidecum celebra. Nu facuse valuri prea inalte si nici film dupa ea n-a (mai) aparut, desi se vorbea, la un moment dat, ca doar Gwyneth Paltrow ar putea-o interpreta pe Camilla. Nimic, deci, nu ma pregatise pentru o lectura fluida, atit de frumoasa, de curata, clasica si ... atit de perversa!!
Intr-un interviu cu autoarea se spune ca New York Times descria “Istoria secreta” ca pe un amestec de Dostoievski, Euripide, Easton Ellis si Waugh. Si e cum nu se poate mai adevarat, caci cartea vorbeste despre un pacat nepedpsit, despre inocenta distrusa si este, in intregul ei, e o tragedie greaca!
Este, la prima vedere, un thriller pornit din bacanalii. Patru studenti americani la greaca veche incearca sa reinvie bacanaliile si sfirsesc prin a omori un om. Ma rog, unul dintre studenti e criminalul, ceilalti trei il acopera, al cincilea -coleg cu ei- afla si, mai departe, sfirseste omorit si el, cu concursul celui de-al sasela. E, daca vreti, un thriller cu final cunoscut care, de fapt, tine loc de inceput. Fiindca stim crimele, ii stim pe criminali...insa habar n-avem ce urmeaza.
Iar cee ce urmeaza e pervers; e o capcana. Incepe naiv, fara pacat, cu Richard Papen, proaspat primit in gasca exclusivistsa a celor cinci studenti la greaca veche. Richard e un outsider, e californian si, in plus, e si sarac. Insa incet, incet, e absorbit de grup, familiarizat cu bautura si cu pacatul. Mai ales cu ideea ca Bunny, al cincilea membru al elitei, e atit de periculos incit trebuie sa moara! Iar aici Donna Tartt are mina de elin: dezvolta raul in cel mai obisnuit si rafinat chip cu putinta, il prevede, il anunta, iar atunci cind raul e infaptuit, e implicit ...si nu te mai surprinde nimic. Nici macar incestul!!
Te surpinde insa finalul, deloc asa cum mi l-am inchipuit: cu profesorul de greaca nevinovat, cu ucigasul autopedespit. Nu exista tipar, ci doar vina si pacat...
Habar n-aveam de ce-o sa-mi placa atit de mult ”Istoria secreta” (Polirom, 2005) a Donnei Tartt! Era, la urma urmei, o carte destul de groasa cumparata la 1 euro; destul de bine primita de critica si de cititori, insa nicidecum celebra. Nu facuse valuri prea inalte si nici film dupa ea n-a (mai) aparut, desi se vorbea, la un moment dat, ca doar Gwyneth Paltrow ar putea-o interpreta pe Camilla. Nimic, deci, nu ma pregatise pentru o lectura fluida, atit de frumoasa, de curata, clasica si ... atit de perversa!!Intr-un interviu cu autoarea se spune ca New York Times descria “Istoria secreta” ca pe un amestec de Dostoievski, Euripide, Easton Ellis si Waugh. Si e cum nu se poate mai adevarat, caci cartea vorbeste despre un pacat nepedpsit, despre inocenta distrusa si este, in intregul ei, e o tragedie greaca!
Este, la prima vedere, un thriller pornit din bacanalii. Patru studenti americani la greaca veche incearca sa reinvie bacanaliile si sfirsesc prin a omori un om. Ma rog, unul dintre studenti e criminalul, ceilalti trei il acopera, al cincilea -coleg cu ei- afla si, mai departe, sfirseste omorit si el, cu concursul celui de-al sasela. E, daca vreti, un thriller cu final cunoscut care, de fapt, tine loc de inceput. Fiindca stim crimele, ii stim pe criminali...insa habar n-avem ce urmeaza.
Iar cee ce urmeaza e pervers; e o capcana. Incepe naiv, fara pacat, cu Richard Papen, proaspat primit in gasca exclusivistsa a celor cinci studenti la greaca veche. Richard e un outsider, e californian si, in plus, e si sarac. Insa incet, incet, e absorbit de grup, familiarizat cu bautura si cu pacatul. Mai ales cu ideea ca Bunny, al cincilea membru al elitei, e atit de periculos incit trebuie sa moara! Iar aici Donna Tartt are mina de elin: dezvolta raul in cel mai obisnuit si rafinat chip cu putinta, il prevede, il anunta, iar atunci cind raul e infaptuit, e implicit ...si nu te mai surprinde nimic. Nici macar incestul!!
Te surpinde insa finalul, deloc asa cum mi l-am inchipuit: cu profesorul de greaca nevinovat, cu ucigasul autopedespit. Nu exista tipar, ci doar vina si pacat...
5 comments:
Am plasat gresit comentariul despre Istoria secreta la Nisiparnita.
Foarte fain ai scris despre ea! O am si eu in engleza, am gasit-o intamplator intr-un anticariat in Bucuresti. M-ai ispitit si cred ca o sa ma apuc zilele astea, ca tot am vacanta si pare exact genul de carte care mi-ar descreti creierul imbaxit post-sesiune.
@isuciu, nu-i bai! Merita si Jünger un comentariu :)) N-am idee nici eu de ce nu s-a auzit mai multe despre cartea asta! O fi prea clasica, prea cuminte!
@meropi, lectura placuta si relaxare usoara!! Sa spui cum ti-a placut :)
super carte! am citit-o pe nerasuflate, pacat ca nu se mai gaseste pe la noi si nu inteleg de ce nu s-au auzit prea multe despre ea. nota 10 de la mine!
ssd固態硬碟 外接式硬碟 餐飲設備 製冰機 洗碗機 咖啡機 冷凍冷藏冰箱 蒸烤箱 關島婚禮 關島蜜月 花蓮民宿 彈簧床 床墊 獨立筒床墊 乳膠床墊 床墊工廠 記憶體 產後護理之家 月子中心 坐月子中心 坐月子 月子餐 美國置產須知 隨身碟 花蓮民宿
Post a Comment